Nutriție

“Dacă alimentaţia vegetariană bazată pe produse integrale ar fi o pilulă, inventatorul ei ar fi cel mai ȋnstărit om de pe pământ. Dar nefiind o pilulă, nicio entitate de pe piaţă nu pledează pentru ea. Nicio companie de mass media nu o susţine. Nicio companie de asigurări nu plăteşte pentru ea.” –Dr. T. Colin Campbell

 

Trăim într-un secol al vitezei, iar pentru multă lume stresul a devenit un mod de viață. Cei mai mulți dintre oameni trec cel puțin odată în viață prin situații stresante, dar problema apare atunci când lucrurile scapă de sub control și se ajunge la depresie. Studiile arată că la nivel mondial una din două persoane suferă în mod recurent de episoade de depresie ceea ce face din această stare nu doar o suferiță psihică ci și principala cauză a deceselor la livel mondial, ocupând locul I în topul afecțiunilor ucigașe, depășind afecțiunile cardiace, conform World Health Organisation.

Deoarece fiacare emoție pe care organismul o resimte este rezultatul unor procese chimice care au loc la nivel celular, alimentația este crucială în starea de bine atât fizică cât și psihică. Substanțele secretate la nivelul creierului cum ar fi serotonina și dopamina, doi hormoni direct responsabili de starea de spirit, sunt legați în mod direct de nutriție și de modul în care se metabolizează nutrienții în organism.

Cercetările recente arată că alimentaţia preponderent sau total de origine vegetală, compusă din alimente ȋn forma cea mai apropiată de starea lor naturală (neprocesate), este alimentaţia ideală şi cea mai bună cale de a trata orice tip de boală, de la intoleranţe alimentare, la Alzheimer, accidente vasculare cerebrale, afecțiuni psihice sau cancer. Probabil felul în care mâncăm este cea mai puternică soluție de intervenție pe care o avem împotriva depresiei.” Sustine Prof. dr. psihiatrul Drew Ramset  de la Universitatea Columbia.

Sanătatea se obţine şi/sau se menţine ȋn timp şi este rezultatul unor aptitudini şi obiceiuri zilnice care include: hrana integrală (neprocesată) preponderant de origine vegetală, apă minerală pură de izvor, exerciţiul fizic, somn de calitate, gestionarea eficientă a stresului. Dacă echilibrul ȋntre aceşti factori este ȋnterupt, apare boala, iar primul care are de suferit este odata cu instalarea simtomelor, este psihicul.

În anul 1964, Organizația Mondială a Sănătății a definit sănătatea ca fiind “o stare de bine perfectă, fizică, mentală și socială, nefiind doar absența bolii sau a invalidității. Cu alte cuvinte nu este suficient să te bucuri de o formă fizică bună, să nu ai probleme cu niciun organ sau să ai o greutate corporală ideală ca să fii sănătos.

Depresia majoră este una dintre cele mai des întâlnite diagnostice puse de medici la nivel mondial. Ea nu este nici pe departe sinonimă cu tristețea ci este o stare psihică proastă care durează luni sau chiar ani și se manifestă printr-un interes redus față de activități ce altă dată făcea plăcere, creștere sau scădere bruscă în greutate, oboseala cronică, stare de vinovăție nejustificată, dificultăți de concentrare, probleme cu memoria și gânduri recurente de moarte.

Deși confortul vieții moderne prezintă mult mai puține pericole care pot fi fatale comparativ cu câteva mii de ani în urmă, stresul reprezintă o problemă fundamentală a societății actuale. Ritmul tot mai accelerat, sarcinile mai diverse sau mai complicate, contextul social tot mai volatil îi pot crea unei persoane un nivel ridicat de neliniște, lucru pe care creierul îl va interpreta ca pe o stare de pericol.

În această situație, o stare de stres constantă poate provoca dereglări hormonale și afecțiuni grave. După ce un potențial pericol a trecut, funcțiile corpului revin la normal, dar stresul, perceput ca o stare de primejdie, va cauza eliberarea constantă a hormonilor de stres de către glandele suprarenale și va genera afecțiuni precum:

  • Anxietate
  • Depresie
  • Boli cardiace
  • Probleme digestive
  • Probleme de somn
  • Dureri de cap

O bună gestionare a situațiilor stresante va împiedica suprasolicitarea gladelor suprarenale și implicit va scădea riscul instaurării depresiei. Fiecare om este programat diferit să gestioneze momentele de neliniște. Genele care controlează reacția noastră la stres ne mențin, în cea mai mare parte a timpului, într-o stare emoțională de echilibru, dar unele persoane pot suferi de dereglări care vor genera un comportament diferit. De asemenea, experiențele de viata sunt extrem de importante.  Persoanele care au trecut prin momente traumatizante sunt mai vulnerabile la situațiile stresante. Acestea se pot dovedi mai puțin capabile să gestioneze corect o situație grea, ceea ce poate avea urmări negative pe termen lung. Stilul alimentar vine să completeze acești doi factori deoarece un efort psihic susținut prin alimente crude, încărcate energetic pozitiv pot avea consecințe benefice și pot diminua efectele nocive provocate de situațiile tensionate.

Cum scăpam de depresie prin alimentație

Cu siguranță ceea ce mâncăm ne influențează sănătatea pe toate planurile chiar mai mult decat ne putem imagina. Din acest motiv stilul de viață alimentar trebuie să susțină de-o potrivă corpul dar și chimia creierului. În acest articol vom vedea ce alimente sunt indicate în menținerea stării de bine, dar și ce alimente ar trebui să evităm pentru a nu accentua starea de sprit negativă generată de inflamarea creierului.

Ca să înțelegem mai bine cum influențează alimentația sănătatea mentală ne vom opri asupra câtorva substanțe (hormoni, vitamine, minerale) de care corpul are nevoie și de a căror prezență și metabolizare în organism este direct responsabilă alimentația.

Serotonina- 5-hidroxi-triptamina/5 – HT (după denumirea chimică internațională) este hormonul care influențează în mod direct fiecare aspect al sănătații creieului. “Hormonul fericirii” așa cum a fost denumit, acest neurotransmițător determină buna dispoziție, nivelul de energie, și cel al viziunii aspra vieții în general. Neurotransmițătorii sunt substanțe care ajută la realizarea conexiunilor și la transmiterea impulsurilor la nivelul sistemului nervos.

Nivelul de serotonină este strâns legat de alimentație, dar și de absorbția în organism a unor nutrienți precum triptofanul. Deși este un neurotransmițător, serotonina este produsă în mare parte în tractul gastrointestinal și doar o cantitate mică e sintetizată de către glanda pineală a creierului, care este localizată între cele două emisfere.

 

Studiile arată că există o mare legătură între cantitatea de bacterii bune din intestin și cantitatea de serotonină din organism, asimilarea triptofanului fiind posibilă doar în contextul unui microbiom echilibrat. Acest hormon nu este responsabil doar de reglarea stării de spirit ci și de controlul somnului deoarece serotonina stimulează secreția de melatonină în organism. Melatonina sau “hormonul întunericului” joacă un rol esențial pentru recuperarea organismului în timpul somnului.

Un alt rol important al serotoninei este acela de a semnaliza senzația de foame și de sațietate și în acest mod contribuie la buna funcționare a sistemului gastrointestinal și a metabolismului.

Cercetătorii  de la Universitatea de Medicină din Viena au evidențiat că proteina care asigură transportul serotoninei în organism este mai puțin activă în timpul sezonului rece sau atunci când nu ne expunem la soare, ceea ce poate fi o justificare a nivelului scăzut al serotoninei și, implicit, a stărilor de apatie și chiar de tristețe pe care le experimentează oamenii în această perioadă. De aici putem corela nivelul scazut de vitamin D cu cel de serotonină.

Persoanele care au nivel scazut de serotonină sunt mai vulnerabile și predispuse la acte impulsive, insomnii, probleme cu greutatea, dezechilibre comportamentale, chiar și tendințe suicidale.

S-a demonstrat că secreţia de serotonină depinde ȋn mod direct de buna funcţionare a sistemului gastrointestinal deoarece ȋn proporţie de 95% acest neurotransmiţător este localizat la nivelul stomacului şi al intestinului şi doar 5% ȋn creier. Viviana Stibal susţine că celulele care căptuşesc interiorul intestinelor au rol de transmiţători ai serotoninei, pe care o scot din sistemul digestiv, dar ȋn cazul persoanelor care suferă de diferite afecţiuni gastrointestinale, aceşti receptori ȋnregistrează o activitate redusă ceea ce determină acumularea de serotonină la acest nivel, probleme ȋn ceea ce priveşte mişcarea intestinelor, motilitate redusă şi mai mulţi receptori ai durerii.

Având ȋn vedere toate acestea, pe plan nutriţional, se vor aduce ȋn alimentaţie oleaginoasele (caju, migdale, fistic, nuci, etc) ce au efect puternic antidepresiv datorită conținutului de triptofan, aminoacid care se transformă ȋn “hormonul fericirii” sau serotonina şi duce la o stare de relaxare mentală şi fizică.  De asemenea se vor introduce ȋn alimentația zilnică caisele uscate, ciocolata neagră, seminţe de floarea soarelui şi de dovleac, curmale, banane, alge (spirulina, chlorella) și produse apicole (miere, polen, laptișor de matcă) datorită conţinutului remarcabil de triptofan, aminacid care va creşte nivelul de serotonină la nivelul creierului şi prin urmare va contribui la starea totală de well-being.

Toate seminţele vor fi lăsate la ȋnmuiat pentru a germina cu scopul de a activa substanţele nutritive și enzimele din acestea. Timpul de ȋnmuiere variază de la caz la caz, 3-6-9 ore, ȋn funcţie de duritatea seminţelor.

În plan fiziologic stresul perturbă digestia deoarece hormonii de stres, adrenalina sau cortizonul, deturnează sângele din sistemul digestiv spre inimă şi muşchi, reduce secreţia de salivă şi enzime digestive, peristaltismul intestinal, iar absorbţia nutrienţilor se reduce semnificativ.  Din aceste motive vom acorda atenție sporită alimentației și metabolizării corecte a nutrienților pentru că fără o dietă corespunzatoare și o digestie bună latura emoțională va avea tot timpul de suferit.

Un rol esențial în combaterea depresiei îl au alimentele bogate în Complexul de vitamine B.

Rolul acestor vitamine pentru sănătatea creierului este extrem de important atât pentru furnizarea de energie la nivel celular, dar și pentru diminuarea stresului. Carențele de B-uri sunt deseori asociate cu fluctuațiile bunei dispoziții.

Printre alimentele cu cel mai ridicat conținut de vitamine din acest complex se numără: polenul crud, drojdia de bere inactivă, cerealele integrale, orezul brun integral, oleaginoasele (fistic, nuci, migdale, caju).

În acest context cele mai comune carențe ce pot duce la depresi sunt cele de B1 sau timina, B9 sau acidul folic precum și carența de B12. Cele trei vitamine sunt extrem de imporatante în dezvoltarea și menținerea armonioasă a creierului, iar lipsa lor în organism poate să ducă la inflamații cerebrale, depresie și chiar demența.

Magneziul este mineralul esențial atunci când vorbim despre mușchi. Creirul, fiind și el un mușchi are nevoie în cantitate mare de acest mineral. Cele mai bogate surse sunt: cacao, legume cu frunze verzi, leguminoase, oleaginoase, chlorella, mei, iarba de grâu, pudra alfa-alfa, etc.

În combaterea depresiei se vor introduce alimente cu rol de medicament, aşa numitele superalimente, pentru a ajuta organismul să se refacă: gelul de Aloe vera, mierea de Manuka, miere raw, polen crud, pudră alfa – alfa sau pudra de lucernă, pudra de orz, spirulină, chlorella, goji, mei, cânepă, chia, ciocolata neagră, orez brun integral  și toate alimentele integrale, usturoiul, oleaginoasele (nuci, migdale, fistic, caju), năut (sursă de Mg), bananele, Spirulina + Chlorella, semințe de cânepă, semințe de in, semințe de chia, clorofila pură, Gagasibir (ciuperca chaga).

Polenul, mierea crudă şi propolisul, bogate ȋn vitamine, enzime, proteine, flavonoizi şi carotenoizi protejează mucoasa gastrică şi aduc un aport de nutrienţi de calitate. Polenul, prin cantitatea mare de seleniu pe care o conţine (locul doi după nucle braziliene), intensifică acţiunea sistemului imunitar mărind producţia de anticorpi specifici.

Gelul de aloe vera, este indicat deoarece este bogat ȋn enzime, lignine, aminoacizi şi numeroase vitamine şi minerale (vitamina C, germanium), ajută la menţinera tonusului organismului prin stimularea sistemului imunitar şi regenerează ţesuturile atât interne cât şi externe. Cu efecte deosebit de eficiente ȋn tratarea probelemelor tubului digestiv, acesta reglează tranzitul intestinal şi favorizează producerea de pepsină (enzimă ce contribuie la digestia proteinelor).

Argila albă ȋn afecţiunile tubului digestiv este un pansament gastric cu proprietăţi eliminatorii, cicatrizante şi reconstitutive.

Cărbunele vegetal reduce aciditatea gastrică şi neutraliează toxinele, iar argila are proprietăti eliminatorii, cicarizante şi reconstitutive.

Pulberea de armurariu (macinată ȋn prealabil din seminţele de armurariu – va fi adminstrată seara, o linguriţă, sublingual sau cu puţina apă) prin ingredientul său activ, silimarina, este antioxidant şi antiinflamator puternic şi se recomandă deoarece ea susţine ficatul ȋn misiunea de detoxifiere pe care acesta o are. De obicei medicii convenţionali resping legătura dintre ficat şi alergii, dar ea pare destul de logică. Atunci când acest organ, responsabil de purificarea sângelui (printre multiplele sale funcţii), nu mai funcţionează bine, apar inevitabil acumulări de toxine ȋn organism care determină sistemul imunitar să lucreze ȋn exces şi contribuie la inflamarea tubului digestiv. De asemenea această miraculoasă plantă capabilă să elimine toxinele şi să scadă inflamaţia din organism, ȋmbunătăţind sistemul imunitar, creşte nivelul de glutation, un antioxidant extrem de puternic ce protejează organismul ȋmpotriva radicalilor liberi.

 

Cura cu sucuri impotriva depresiei

 

Recomandăm a se folosi cu scop terapeutic sucurile de morcov, sfeclă roşie, varză şi cartofi cărora li se va adăuga 1-2 linguriţe de pudră de lucernă, orz verde, spirulină, chlorella şi/sau suc de pătrunjel.  Sucul de morcov, care imită fidel structura sângelui va fi consumat cu scopul de a atenua anemia provocată de malabsorbţie. Acesta sporeşte numărul de globule roşii şi hemoglobina şi este bogat ȋn betacaroten, substanţă care măreşte numărul de limfocite T şi ȋntăreşte sistemul imunitar. Sfecla roşie are proprietăţi antitumorale, iar pigmenţii săi de culoare roşie, betacianele, intensifică respiraţia celulară. Sucul de sfeclă roşie stimulează sinteza de globule albe, roşii şi trombocite, proces cunoscut sub numele de hematopoeză. Sucul de sfeclă se va stoarce primul şi se va aștepta câteva minute ȋnainte de a fi amestecat cu celelate sucuri preparate pentru a lăsa timp ca să se dezactiveze acidul oxalic existent din abundenţă ȋn această legumă. Sucul de cartof (recomandat ȋn cantitate mai redusă) acţionează ca pansament gastric, neutralizează acidul şi este bogat ȋn vitamin C. Sucul de varză este bogat ȋn substanţe benefice pentru organism: indoli, izotiocianaţi, monoterpene, sulfarafanul, etc, De asemenea, conţine vitamina U, supranumită vitamina antiulceroasă, tratează ulcerele, colitele, enteritele, etc, cu succes. Uneori ȋn urma administării pot apărea gaze, dureri abdominale, balonări şi constiaţie, dar acestea sunt prezente de obicei ȋn primele zile. Ȋn aceste cazuri se poate ȋntrerupe cura timp de o zi sau se diminuează cantitatea şi/sau se diluează cu apă. De obicei disconfortul dispare complet ȋn aproximativ cinci zile de administrare.  Se poate adăuga şi suc de ţelină, şi aceasta fiind extrem de bogată ȋn vitamina U. Sucul de varză conţine  un compus chimic – sulforafan, care reuşeşte să combată cu succes bacteria Helicobacter pylori, răspunzătoare pentru majoritatea ulcerelor şi cancerelor la stomac. Sulforafanul se mai gaseşte ȋn crucifere din aceaşi familie cu varza: napii şi broccoli de aceea se ȋncurajează consulul lor ȋn stare crudă sau sub formă de sucuri.

Pentru un aport crescut de minerale, sucurile vor fi amestecate cu pudra alfa-alfa şi orz verde. Pudra de lucernă, fortifiant al ȋntregului organism, este bogată ȋn minerale, microminerale, clorofină şi conţine la rândul ei, cantităţi considerabile de vitamina U. Acesta ajută de asemenea la eliminarea rezidurilor toxice şi a metalelor grele din organism. Orzul verde (sau pudră) conţine o multitudine de vitamine şi minerale, dar şi cea mai mare cantitate de enzime SOD (superoxid-dismutază) dintre toate plantele studiate. SOD, este una dintre cele mai puternice enzime cunoscute, aceasta având capacitatea de a stopa procesele degenerative.

Sucul de pătrunjel, bogat ȋn vitamina C stimulează imunitatea şi conţine substanţe anticancerigene ca poliacetilena, flavonoidele, monoterpena.

Ȋn privinţa cantităţilor se va ţine seama de faptul că sucul de morcov va fi baza pentru celelalte, deci acesta va reprezenta 50 – 60%, sucul de varză 20 – 30%, sucul de sfeclă roşie 10 – 20%, iar sucul de cartof şi de de pătrunjel maxim 10% din cantitatea totală.

Pe lăngă sucurile care vor fi consumate ȋn cantităţi considerabile, 1500 – 2000 ml/zi pe o perioadă de minim 10 zile, se va face o cură cu gel de Aloe Vera şi argilă albă, proprietăţile acestor remedii fiind descrise anterior.

Alături de miraculoasele enzime SOD, glutationul este şi el unul dintre cei mai puternici antioxidanţi. Acest aminoacid, cu rolul de a distruge potenţialul periculos al toxinelor şi a dezactiva substanţele cancerigene, se află de obicei ȋn legumele crucifere (broccoli, conopidă, varză, varza de Bruxelles), legume sparanghel, dovlecel, morcovi, ceapă, spanac, banene) şi fructe precum avocado, căpşuni, roşii, pepene verde, grapefruit. Se recomandă cosumul acestor fructe şi legume ȋn stare crudă deoarece prepararea termică distruge glutationul. Alimentele bogate ȋn seleniu (nucile braziliene, polenul, usturoiul, ceapa, strugurii negrii, legumele organice – se ştie că ȋngrăşămintele pe bază de sulf ȋmpiedică plantele să asimileze seleniul) şi alicina (componentă importantă a usturoiului) stimulează producerea a două enzime antioxidante ȋn organism: glutation – peroxidaza şi catalaza. Se vor consuma cât mai multe fructe şi legume din aceste categorii pe cât posibil ȋn stare crudă, neprocesată, evident dacă acestea vor fi tolerate de subiectul analizat.

Medicamentația – o soluție pe termen scurt

 

Considerăm că medicamentele antidepresive sunt o soluție pe termen scurt și nu ar trebui administrate fără recomandarea unui medic.  Chiar și în aceste condiții ele nu înlocuisc necesitatea de a urma o dietă sănătoasă. De cele mai multe ori persoanele care trec prin momente de depresie au tendința de a consuma dulciuri rafinate (ciocolata cu lapte, prăjituri, bomboane, înghețata, etc) care desi au foarte multe calorii, aduc un aport nutritive scăzut.

De asemenea aceste persoane consumă în medie mai multe grăsimi saturate (smântâna, crenvurști, brâzeturi, preparate cu uleiuri rafinate, produse de origine animală) ce tind să adâncească depresia și duc la schimbarea metabolismului și la acumularea kilogramelor.

Așa cum am specificat anterior, dorința intensă de dulciuri vine din anumite carențe iar opțiunea sănătoasă este mierea, fructele crude sau confiate, diferite preparate făcute în casă, cerealele integrale, oleaginoasele, etc. Toate aceste alimente oferă o vitalitate și o energie pe care mâncărurile rafinate și superprocesate nu o pot egala, beneficiile fiind observate în timp.

 

Pentru a veni în ajutorul persoanelor care vor să combată despresia în mod natural, Nutriționistul Getika Holistic Life, vă oferă în mod gratuit un meniu special conceput. Acesta conține doar alimente ce te vor ajuta să treci mai ușor peste această perioadă dificilă și să nu apară modificări de metabolism și îngrășare rapidă. Meniul are atașată o listă de cumpărături și o bază de rețete pentru a fi ușor de pus în aplicare.

 

Solicită meniul Gratuit:

Telefon și Whatsapp

0754887153

Teh. Nutriționist Maria Mihăilă